O plimbare in Jardin du Luxembourg

Incerc sa ma bucur cat mai mult de plimbarile in aer liber prin Paris. Luni dupa-amiaza, pentru ca nu am avut ore, am luat-o pe jos, direct catre Jardin du Luxembourg. Este foarte aproapre de zona in care se afla scoala Ferrandi, asa ca in maxim 6-7 minute am intrat pe poarta parcului. Era o vreme frumoasa, cu un soare tare stralucitor si cald.

In parc, ca de obicei, multi oameni, indeosebi tineri, stand pe banci si mai ales pe scaunele de metal pe care le poti lua si pune in orice colt vrei sa te retragi. Se discuta, se lua cate un pranz frugal, se citea sau pur si simplu se dormita. Cerul era albastru si brazdat de dungi albe, martore ale avioanelor care au trecut.

Cum am intrat, parca mi s-a umplut sufletul de liniste si de frumusete. A fost atat de placut sa privesc natura, sa observ oamenii, sa ascult sunetul apei din fantana arteziana si galagia sporadica a pasarilor. Am avut asa un sentiment ca nu pot cuprinde atata serenitate si atata farmec.

Am stat ceva timp pe scaun, cu fata incalzita de soare, cu ochii inchisi. Parca mi-am recapatat puterile petrecand ceva timp in Jardin du Luxembourg.